en fr
universul juridic magazin

Definirea conditiilor economice ale actiunii de in rem verso in dreptul romanesc


 

Asist. univ. drd. Ciprian Adrian Pãun

 

REZUMAT

 

Conform principiul îmbogãþirii fãrã justã cauzã, astfel cum este acesta exprimat în fiecare dintre sistemele juridice europene, persoana care îºi mãreºte în mod nejustificat patrimoniul în detrimentul alteia are obligaþia de restituire faþã de aceasta din urmã.

Prezentul articol reprezintã un studiu, din perspectivã comparativã, asupra principiului îmbogãþirii fãrã justã cauzã ºi asupra condiþiilor exercitãrii acþiunii de in rem verso potrivit legislaþiei române. Problema abordatã aici are legãturã cu sensul de fond dat îmbogãþirii fãrã justã cauzã în jurisprudenþele românã, francezã, germanã ºi austriacã. Îmbogãþirea fãrã justã cauzã poate fi interpretatã ca un principiu de echitate de sorginte aristotelicã, prin care se pot remedia neajunsurile create de aplicarea unor reguli considerate a fi juste în mod normal în cazuri particulare. Acesta poate fi caracterizat ca "principiu juridic" care înglobeazã un ideal de justiþie mai larg, pe baza cãruia instanþele judecãtoreºti pot deduce soluþia unor cazuri particulare de restituire. De asemenea, îmbogãþirea fãrã justã cauzã poate fi înþeleasã ºi ca un principiu descriptiv ºi organizaþional, care nu are nici un rol direct în luarea deciziilor juridice, dar care poate influenþa acest proces la nivel general, fãrã a dicta anumite rezultate.

Prezentul articol analizeazã condiþiile economice ale acþiunii de in rem verso în România. Privit din perspectiva evoluþiei sale istorice, mecanismul îmbogãþirii fãrã justã cauzã a fost tratat ca o transpunere ºtiinþificã a discuþiilor din doctrina civilã francezã. Vom demonstra aici tratarea independentã a condiþiilor economice în doctrina românã, dintr-o perspectivã mult prea largã în comparaþie cu cea a jurisprudenþei franceze. Mai mult, autorii români au adus îmbunãtãþiri jurisprudenþei prin preluarea unor influenþe germane ºi austriece.

Metoda comparativã folositã în prezentul studiu porneºte de la enunþarea celor trei condiþii clasice: existenþa îmbogãþirii nejustificate, a daunei celeilalte persoane ºi eventuala legãturã directã dintre acestea. Exemplele germane ºi austriece din acest domeniu ne oferã o perspectivã mai largã asupra acestei instituþii. Diferenþele de abordare legate de definirea îmbogãþirii fãrã justã cauzã în legislaþiile francezã, germanã ºi românã oferã legiuitorului român soluþii pentru o nouã posibilã prevedere generalã în legislaþia civilã românã. În acelaºi timp, având în vedere jurisprudenþa ºi doctrina germanã ºi cele austriece definiþia daunei celeilalte persoane nu joacã un rol important în analiza condiþiilor economice ale acþiunii de in rem verso.

Abordarea noastrã evidenþiazã nu numai similaritãþile ºi diferenþele dintre sisteme, ci ºi elementele pe care acestea le pot prelua unul de la celãlalt. Într-un domeniu juridic care reprezintã încã, în mare parte, un teritoriu necunoscut, ºi ale cãrui graniþe sunt contestate, astfel de perspective comparative sunt utile atât în analiza legislativã doctrinarã, cât ºi în dezvoltarea legislaþiei pe cale jurisprudenþialã.