Consideratii asupra naturii juridice a raspunderii statului pentru erori judiciare

Rezumat

În cuprinsul acestui articol am încercat a analiza argumentele aduse în favoarea teoriilor privind natura juridică civilă sau administrativă a răspunderii patrimoniale a statului pentru erori judiciare, privind apartenenţa la o anumită ramură de drept, a acestei răspunderi. În dreptul român, ca şi în dreptul altor state, există controverse referitoare la natura juridică a răspunderii statului pentru erori judiciare, ce se reflectă atât în doctrină cât şi în jurisprudenţă. Dacă la început răspunderea statului era considerată de natură civilă, pe parcursul timpului în tot mai multe sisteme de drept se consideră că această răspundere este administrativă.
În jurisprudenţa română, în hotărârile pronunţate pentru repararea prejudiciilor produse prin erori judiciare s-a făcut trimitere la prevederile art. 998-999 C. civ. Recent însă instanţa supremă a considerat că aceste trimiteri sunt greşite, deoarece răspunderea statului se angajează în virtutea legilor speciale, respectiv a art. 504-507 C. pr. pen. şi art. 96 din Legea nr. 303/2004, fiind o răspundere de apartenenţa dreptului public, şi nu a răspunderii civile delictuale.
Considerăm că natura acestei răspunderi este una civilă, ceea ce atrage necesitatea îndeplinirii unor elemente specifice răspunderii civile obiective, deoarece este vorba de repararea prejudiciului cauzat unei persoane, iar reglementarea de norme de drept public a acesteia nu este de natură a modifica caracterul răspunderii. Raportat la Noul Cod civil, urmează a considera că răspunderea statului pentru erori judiciare va fi o răspundere pentru fapta altuia, reglementată de prevederile legilor speciale, cu referire la principiile răspunderii civile delictuale.